Depistarea cancerului într-un stadiu incipient nu reduce întotdeauna riscul de deces prin cancer de sân. Chiar dacă mamografia poate depista tumorile maligne care nu pot fi palpate, tratarea unei tumori mici nu înseamnă întotdeauna că riscul de deces prin cancer este complet eliminat. În cazul cancerului cu tendință de creștere rapidă sau a cancerului agresiv, este posibil ca acesta să se fi răspândit deja la alte părți ale corpului înainte de a fi depistat. Este posibil ca screeningul să nu contribuie la creșterea duratei de viață a femeilor care prezintă astfel de tumori, dar ele vor trăi mai mult, știindu-se că pot suferi de o boala fatală. De asemenea, este posibil ca mamografia de screening să nu prelungească durata de viață a femeilor care suferă de alte afecțiuni mai grave.

Razele X pot cauza cancer. Mamografiile necesită doze mici de radiații, astfel încât riscurile asociate cu expunerea la aceste radiații sunt mici. Beneficiile mamografiei de screening din cadrul programelor organizate depășesc posibilele efecte negative ale expunerii la radiații.

Rezultatele fals pozitive apar atunci când medicii radiologi depistează o anomalie mamografică, deși cancerul nu este, de fapt, prezent. Toate mamografiile anormale ar trebui să fie urmate de teste suplimentare (mamografie diagnostică ecografie și/sau biopsie) pentru a stabili dacă este prezent cancerul. Rezultatele fals-pozitive la mamografie pot genera anxietate și alte forme de stres psihologic, care, de regulă, nu sunt de lungă durată. Testarea suplimentară necesară pentru a exclude prezența cancerului poate necesita, de asemenea, mult timp și poate cauza disconfort fizic. Standardele europene privind calitatea sunt concepute pentru a minimiza timpul de așteptare și pentru a reduce anxietatea asociată.

Într-o perioadă de 20 de ani, aproximativ 1 din 5 femei care participă în mod regulat la screening va primi un rezultat fals-pozitiv, care poate fi clarificat fără proceduri invazive. În aceeași perioadă, aproximativ 1 din 10 femei va necesita o procedură invazivă (utilizarea unui ac pentru prelevarea unor mostre mici de țesut mamar) fără a fi supusă unei operații și până la aproximativ 1 din 100 de femei va fi supusă unei operații pentru verificarea rezultatului mamografiei.

De asemenea, există riscul de a depista la screening un cancer de sân pe care nici pacienta care participă la screening, nici medicul ei nu l-ar fi depistat niciodată dacă ea nu ar fi participat la screening – aceasta se numește supradiagnosticare. Din păcate, nu este posibil să se stabilească care dintre cazurile de cancer depistate la screening sunt supradiagnosticate. Se estimează că, în medie, 5 – 10 din 100 de cazuri de cancer depistate la screening sunt supradiagnosticate. Riscul este mai mic pentru femeile tinere și mai mare pentru femeile mai în vârstă.